Astazi

Si astazi facem ce am facut dintotdeauna…Auzim fara sa ascultam. Vedem fara sa privim. Gandim fara sa intelegem… Existam fara sa traim.. Si pasim in gol, alergam fara sa inaintam pentru ca ne invartim in jurul a ceea ce a fost, acceptand totul de-a gata, fara sa ne spunem parerile, ideile, sentimentele. Si ne mai intrebam de ce am ajuns asa… pentru ca facem aceleasi greseli, traim in tipare si in loc sa iesim din ele, le adancim; pentru ca ni se pare ca e mai usor sa urmam un drum deja umblat care nu aduce nimic nou, decat sa incepem cu noi insine si sa gresim, sa ne ridicam, sa fim sinceri. 

Oamenii se tem de schimbare pentru ca da peste cap planurile, mastile, secretele, modelele. Si totusi, e singura care ne face sa evoluam si care ne elibereaza de ceea ce credem ca suntem pentru ca nu suntem ceea ce ne spun altii, nici ceea ce au fost sau vor fi ceilalti. Numai noi decidem cine suntem. Schimbarea suntem noi insine sau nu e nimic altceva.

 Si schimbarea inseamna a trai totul in orice combinatie posibila.  Incepem sa ascultam decorul, sa privim sunetele, sa intelegem imposibilul, sa trecem dincolo de trecut si viitor, ajungand in sfarsit in prezent! Poate asa vom trai, “like today never happened” because it never did!

Reminder

Chasing cars

Snow Patrol – Chasing cars. Una dintre melodiile pe care le pot asculta la nesfarsit

Am doar 18 ani :)

Asta e tot ce spun azi…Am doar 18 ani si e la fel ca ieri! Ma bucur ca am ajuns pana aici, alaturi de atatea persoane minunate… Si desi initial am fost melancolica pentru ca a trecut atata timp (uneori pare mult), mi-am amintit ca nu conteaza decat prezentul… Si acum, totul e posibil

Earth Hour 2008

Cum ar fi daca timp de o ora am stinge toate luminile si am scoate din priza tot ce consuma curent? Asta este ce si-au propus milioane de oameni din intreaga lume sa faca pe 29 martie intre orele 20-21(ora Romaniei) cu scopul de a trage un semnal de alarma asupra incalzirii globale. 

Ce ne costa sa ne alaturam acestei miscari si sa devenim parte din schimbare? O ora fara calculator, fara lumina, fara televizor, o ora petrecuta cu noi insine, alaturi de milioane de oameni din intreaga lume. 

Ce ziceti?

Perfectiunea imperfectiunii

Tu, eu… Da, fiecare dintre noi e perfect. De ce e asa de greu de crezut? Crezi ca perfectiunea este reprezentata de cel mai frumos, cel mai destept, cel lipsit de defecte, cel mai “cel”? Nu… Tu, eu, noi, suntem de fapt perfecti. Mai exact perfecti prin imperfectiunea noastra.  

Ne-am indepartat de cine suntem noi cu adevarat, nu ne mai ascultam gandurile, nu ne mai simtim sentimentele, ci tindem spre perfectiune. Dar am ascuns-o atat de bine, incat ne este imposibil sa o descoperim. Se poate spune ca perfectiunea e sinonima cu iubirea, cu viata, cu universul.  

Ce este ea de fapt? Asa cum o vad eu, este o alegere, alegerea de a fii tu insuti, de a considera defectele ca niste calitati date la un volum mai ridicat, de a constientiza ca nu exista “bine” si “rau”, ci ca acestia sunt doar niste simpli termeni. Ce mi se pare cu adevarat uimitor e ca indiferent daca alegem asta sau altceva, nu incetam sa fim “la fel” de perfecti. Perfectiunea e ceva ce pur si simplu este. Nu poti sa spui ca o stea e mai putin perfecta doar pentru ca are alta culoare sau dimensiune; nu poti sa spui ca o pasare e mai putin perfecta pentru ca are un cantec diferit; nu poti sa spui ca eu sunt mai putin perfecta pentru ca sunt altfel. De fapt, poti sa spui asta, dar nu inseamna ca perfectiunea dispare; pur si simplu nu o vezi, dar ea e aici, acolo, peste tot.   

Dar n-ar fi mai frumos si mai simplu daca ai accepta perfectiunea, daca te-ai accepta si nu te-ai mai condamna? Fara sa regreti ce ai facut, fara sa traiesti in trecut, fara sa judeci si fara sa ai remuscari… Nu conteaza ce zic cei din jur, poti deveni mai bun, te poti schimba, poti indrepta greseala care a fost facuta cu un scop pe care nu-l cunosti, poti deveni in sfarsit Tu! Pentru ca perfectiunea, viata, universul, sufletul, cum alegi sa numesti ceea ce nu poate fi denumit, se afla in tine! Da, chiar atat de bine (te-)ai ascuns incat e ultimul loc in care cauti… Dar tocmai pentru ca totul e perfect, ne regasim intotdeauna.  

Legile persuasiunii in automotivare

Miercuri (12 martie) am fost la un training despre legile persuasiunii si cum le putem folosi pentru a ne motiva si a ne urmari obiectivele, unde l-am avut ca trainer pe Andy Szekely. Pentru cei ce nu stiu cine este Andy Szekely, si eu m-am aflat in aceeasi situatie. Tot ce pot sa spun este ca am descoperit ca este un super trainer, pasionat de ceea ce face, cu o bogata experienta si cu un mod unic de a insipra oamenii! Pe mine chiar m-a trezit la realitate!

Ce am aflat… Am aflat ca reusita in orice domeniu depinde de noi si ca daca stim cum sa privim obstacolele pe care le intalnim, nu avem cum sa dam gres. Ceea ce avem insa nevoie fiecare dintre noi (si eu sunt foarte constienta ca am nevoie de asta), este sa ne stabilim clar obiectivele si sa nu renuntam, sa ne motivam continuu, sa dam la o parte lenea sau teama de esec si sa perseveram, enjoying the road!

Nu voi intra in detalii in legatura cu cele 10 legi ale persuasiunii, dar sunt bine de cunoscut si de inteles. Eu le-as numi indrumari, care te pot ajuta sa descoperi ce ti se potriveste si care te pot motiva sa continui ce ai inceput.  

Una dintre ideile prezentate si care m-a pus pe ganduri a fost aceea ca e important sa ai aproape prieteni care pot contribui la implinirea obiectivelor tale, fie si prin simplul fapt ca te sustin neconditionat si iti acorda incredere sincera (legea prietenilor). Si este adevarat, pentru ca atata timp cat vei fi inconjurat de persoane care iti arata mereu partea negativa si care incearca sa te intoarca din drum, indiferent de motiv, chiar daca spun ca e spre binele tau, nu poti inainta asa cum vrei si nu poti fii fericit pana la urma.  

Un alt lucru interesant (pe care in teorie il cunoastem cu totii) este importanta de a fi prezent in ceea ce faci, fara sa fii cu gandurile in trecut sau in viitor, succesul fiind dat de timpul in care ne situam (legea timpului). E bine sa ai un tel si chiar un plan, dar sa nu uiti sa traiesti in prezent pentru ca orice ai face, ceea ce convinge cu adevarat e prezenta! La fel de importante sunt si asteptarile pe care le ai tu insuti de la tine. Asteptarile mari determina indeplinirea acestora. Si cine e mai indicat sa faca asta pentru tine, daca nu tu insuti?

Dincolo de teorie, luati ce va reprezinta si construit-va propria cale. Ceea ce conteaza este sa faceti ce va pasioneaza si daca nu stiti inca ce este acel lucru care va face sa daruiti tot ce aveti mai bun si care va implineste pe deplin, traiti fiecare zi cu pasiune si va veti gasi pasiunea! Acesta e sfatul meu:) 

Ce ai face incepand de maine?

Daca ai afla astazi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face incepand de maine? Nu cumva ti-ai schimba viata de zi cu zi, stiind ca ai un timp limitat de trait? Nu cumva ai face ceea ce iti doresti cu adevarat, fara sa cauti nimic, fara sa schimbi lumea, fara sa te temi si sa te ingrijorezi, fara sa lasi acea voce neincrezatoare sa te opreasca sa faci ce simti? Eu asta as face! 

As renunta cu siguranta la scoala ca doar mai am 5 ani de trait… Sa ii irosesc pe scoala? Nu prea cred, am de trait! As deveni treptat altcineva. As spune “multumesc” si “te rog” cu drag, cu fiecare ocazie si daca nu s-ar ivi ocazii,le-as crea eu; le-as arata celor dragi, de fapt tuturor, ca ii iubesc asa cum sunt si ca nu trebuie sa se schimbe, decat sa capete incredere; le-as spune sa nu fie tristi si sa stie ca moartea nu exista, ca e doar continuarea vietii si ca viata la randul ei, nu este decat continuarea unui alt sfarsit; le-as spune sa nu le fie frica sa traiasca pentru ca nu vor mai avea timp sa simta; le-as spune ca nu exista o anumita cale de a face lucrurile ci ca sunt infinite cai de a reusi si ca fiecare vis conteaza, iar un vis indeplinit schimba totul!  

I-as imbratisa tare pe toti cunoscutii si le-as multumi ca au facut parte macar o perioada din universul meu. As vorbi cu o persoana pe care nu o cunosc in fiecare zi. Nu as cere nimanui sa ramana alaturi de mine sau sa ma iubeasca asa cum sunt, ci le-as da drumul; nu as depinde de nimic, nu as avea limite si as face mai mult decat sa visez. As radia pur si simplu de iubire pentru viata si de recunostinta si as simti ca explodez. Da, asa ar arata viata mea daca as stii ca mai am doar 5 ani de trait! 

As pleca in jurul lumii fara sa ma gandesc prea mult, fara sa am multi bani si in mod uimitor pentru unii, chiar m-as descurca! As vizita muuuulte locuri dar as incepe cu tarisoara noastra care e deosebita. As intalni multe persoane si multe culturi care imi vor intregi calatoria. Dar in cele din urma m-as intoarce acasa… N-as face nimic deosebit sau maret, doar as fi prezenta cu fiecare celula a corpului si as simti cum intregul univers e o parte din mine. I-as ajuta pe toti pe care i-as intalni; nu m-as supara, ci as intelege. As avea “naivitatea” de a ma bucura in fiecare zi de ceea ce descopar pentru ca mereu aflu ceva nou si inedit! Si  cate as mai face, in cate moduri as mai fi! Si nu m-as plictisi… 

 Dar in momentul in care cei 5 ani s-ar  termina, voi afla ca viata abia de acum incepe. Nu voi cunoaste tot adevarul, nu voi stii raspunsul la toate intrebarile, dar voi fi trait!  

Oare chiar trebuie sa stim ca mai avem 5 ani de trait pentru a incepe sa traim acum?

Multumesc!

Simt nevoia sa ma opresc o clipa si sa multumesc… ca traiesc, ma bucur, ma intristez, gandesc, simt, iubesc, vad, inteleg, aleg, sunt! Multumesc pentru fiecare rasarit si fiecare apus, pentru fiecare apus si fiecare rasarit si pentru ceea ce se intampla intre cele doua momente… Atata viata si minunatie pe langa care trecem, atata sens si speranta pe care evitam sa le vedem de teama ca nu sunt adevarate!   

Multumesc pentru ca pana la urma cu totii vom vedea tabloul pe care l-am creat si vom simtim cum fiecare parte isi are rostul si cum nu exista culoare “frumoasa” sau “urata”, “buna” sau “rea”, “adevarata” sau “falsa”, ci doar viata!

Multumesc ca am parte de incercari din care invat atatea despre mine si despre lume; multumesc ca exista intrebari la care caut raspunsuri si raspunsuri pe care le traiesc!

Multumesc tuturor persoanelor pe care le-am intalnit si pe care le voi intalni, precum si pentru tot ce va urma! Multumesc pentru aceste cuvinte ce se straduiesc sa dea glas sentimentelor…  

Tu pentru ce esti recunoscator azi?

Inspirational Quotes

Just imagine and be confident… everything is possible!