Soare si zambet

30 10 2008

In ultima vreme m-am ascuns in spatele unui ‘bine, ca de obicei’; si adevarul e ca nu fac ‘bine, ca de obicei’. E mai mult de atat si cred ca e timpul sa invat sa exprim asta. Se intampla atat de multe si totusi nu pot explica exact ce… E altceva!

 

Intr-un fel e sentimentul ca treptat gasesc ce mi-am dorit atat de mult si nici nu constientizez ca exact asta am cautat. Dar inca lipseste ceva… Simt ca mai am doar putin si tot ceea ce sunt se va reflecta in totalitate in exterior! Si totusi nu sunt inca acolo. Parca un singur cuvant ar dezlega totul, dar nu stiu ce anume sau poate nu vreau sa aflu.

 

Intre timp insa, am parte de momente in care timpul incetineste doar pentru a-mi lasa ragazul sa admir, sa inteleg, sa ascult si sa ma adun, totul in acelasi moment. E un zbucium placut alcatuit din multe batai de inima care devin reale.

 

Nu pot spune ca am renuntat la ceva dar nu ma mai agat de nimic, de nimeni din exterior, de nici o parte perfecta, doar ma bucur de ceea ce exista deja si de ceea ce intalnesc, fie ca e vorba de un ‘multumesc’, de o imbratisare din partea unui prieten, de un cer senin de toamna… Pentru ca ma regasesc in toate si le multumesc ca au venit spre mine!

 

Cat despre ziua de azi, numai soare si zambet :)

 

 

(poza de aici)





Fragment de gand

19 10 2008

(poza de la Andrada Lorelei English)

 

Nici nu cred ca realizam cat de mult ne influenteaza evenimentele prin care trecem, cat de mult ne schimbam datorita persoanelor pe care le intalnim, cat de mult conteaza fiecare gand si fiecare actiune. Abia cand ne intalnim cu un sfarsit sau cu un nou inceput vedem legatura dintre fiecare detaliu si apare inevitabila intrebare, cum de s-au nimerit toate chiar asa.

 

Si cel putin pentru o clipa stim ca e bine, ne simtim impacati si in siguranta; lumea capata sens si noi odata cu ea! Incercam sa prelungim acest moment de adevar pentru ca simtim cumva ca ceea ce traim acum e de fapt ceea ce exista … Dar stim ca in curand vom reveni la realitate; suntem putin altfel, mai increzatori, mai optimisti, mai deschisi dar si un pic melancolici pentru ca nu ne vom mai intalni cu acele clipe care ne-au format. Nici nu vrem asta de fapt pentru ca ceea ce ne asteapta chiar aici in fata noastra, e inca si mai minunat! Numai ca noi suntem tot ce am fost si tot ceea ce devenim in timp si candva vom privi aceasta zi la fel cum privim acum ‘acele’ zile care ne-au transformat.

 

Trecutul insa nu are viata, doar amintiri, iar noi vrem sa traim asa cum stim ca putem, vrem sa modelam lumea si sa simtim toate acestea. Asa ca ne intoarcem privirea asupra noastra si asupra visurilor noastre; s-au schimbat, ne-am schimbat, ne-au schimbat? Cert e ca azi avem o ocazie si un motiv sa zambim… Si asta ne uneste mai mult decat o mie de cuvinte!





Un pas

17 10 2008

 

Se pare ca in noi se afla tot… raspunsuri, adevar, infinit, mister, iubire. Si toate prind viata intr-o clipa datorita unui zambet, unui gand rostit cu sinceritate, unui moment de singuratate in care te regasesti, datorita unei zile banale in care totul e altfel.

 

Nu stii ce ti se intampla dar totul devine clar, nu mai ai nevoie de explicatii si nici de intrebari pentru ca ai inteles… Ai inteles ca esti liber; ai inteles ca nu ii poti schimba pe ceilalti, poti doar sa le fii aproape; ai invatat ca fiecare dezamagire te-a adus cumva mai aproape de acest moment; ai invatat ca unele situatii se repeta pana inveti o lectie; ai invatat ca totul se afla intr-o continua miscare si transformare; ai invatat ca uneori e mai bine sa lasi momentele de tacere sa fie pur si simplu; ai invatat ca atunci cand crezi, ‘imposibilul’ devine ceva posibil in timp; ai invatat ca sufletul nu are nimic de invatat si toata aceasta calatorie e cuprinsa intr-un pas…

 

Intr-un pas perfect pentru fiecare dintre noi!





Asteptare

10 10 2008

(poza de la Andrada-Lorelei English)

 

Aproape fiecare dintre noi asteapta ceva… sa vina o oarecare zi, sa ne gasim curajul necesar, sa gasim persoana potrivita, sa scapam de ceea ce ne inconjoara si sa ajungem in locul la care visam, sa fim fericiti. Asteptam un ‘candva’ care nu e acum; si e posibil ca ceea ce vom face si din acest moment inainte, este sa asteptam.

 

Si asteptarea nu e raspunsul pe care adesea il cautam. Tinem la distanta ce ne dorim pentru momentul potrivit, sperand ca luam decizia corecta. Traim in prezent doar ca sa ajungem mai aproape de acel ‘candva’ care se indeparteaza cu fiecare pas pe care il facem. Pentru ca noi nu vrem sa ajungem acolo, e doar un pretext pentru ceea ce facem zi de zi, e acea idee ce ne facem sa credem ca merita sa facem ceea ce nu ne implineste acum. Si cum am putea fi altfel daca nu ne cream un sentiment placut in legatura cu ceea ce suntem si cu ceea ce facem in prezent si nici nu incercam ceva, orice pentru a fi multumiti?

 

Nu e nevoie sa o luam de la capat, sa ne aventuram spre ceea ce cautam daca nu ne dorim asta; nu suntem obligati sa realizam ce ne-am propus, dar cred ca ar fi o pierdere de timp daca nu am incerca macar sa fim asa cum stim ca putem fi. Si daca simtim ca asta e ceea ce vrem, ca depinde de o decizie de moment, hai sa ne-o asumam! Si sa nu ajungem sa regretam ce nu am facut!





A trai

3 10 2008

Imi place sa privesc mereu partea plina a paharului si sa descopar acea raza de soare ce ne poate ajuta in orice situatie pentru ca totul incepe de la noi… gandurile, sentimentele, lumea. Ii putem considera pe ceilalti responsabili pentru ceea ce traim pentru ca este simplu dar astfel nu vom afla de ce suntem in stare si nu ne vom implini cele mai mari dorinte.

 

Si cum ar fi lumea fara cei ce cred, fara cei ce persevereaza si reusesc atunci cand toti ceilalti ii cred ‘doar niste visatori’? Cum ar fi lumea fara cei ce transforma fiecare clipa banala – traita de atatea ori de atatia oameni – intr-un moment unic, aducand cu ei acel ceva specific care face ca viata sa se trezeasca la viata? Cum am fi noi fara un anume eveniment din trecut? Unde ne-am afla daca in acea zi nu am fi profitat de o ocazie? Cine ar mai fi citit aceste randuri daca nu am fi cautat niste raspunsuri?

 

Cred ca e important sa privim dincolo de ceea ce putem vedea cu usurinta, dincolo de ceea ce auzim si dincolo de gandurile ce ne complica prea mult. Pentru ca aici incepe ceea ce ne dorim noi sa inceapa, toate visurile ce ne implinesc, toata lumea pe care o influentam, toata viata pe care alegem sa o traim.

 

Si e de ajuns sa ascultam si sa avem putina rabdare… descoperim ca putem face mai mult decat sa existam; putem trai! Si merita!